tedx

How to Win a TEDx Invitation and Be My Guest

Salut, salut!

Aşa cum mă ştiţi, sunt o mare iubitoare de discursuri. Da, îmi place şi să ţin speech-uri, dar şi să ascult, mai ales când e vorba despre persoane care povestesc cu pasiune despre succesele, realizările sau dorinţele lor. Acum ceva vreme vă recomandam site-ul de aici, ca sursă de inspiraţie în diverse contexte. Ei bine, astăzi vă invit să participaţi la concursul care vă poate aduce o invitaţie la evenimentul TEDx din Craiova, de pe 4 martie, de la ora 10.00, organizat la hotelul Ramada Plaza. 🙂 Cum sună asta?

 

Discursurile apropie oamenii; cred că sunt cea mai frumoasă cale prin care ideile lor pot fi împărtăşite. 🙂 Iar ideile pot să schimbe lumea. Bineînţeles, cele puse în practică. 🙂

Aici îşi face loc o întrebare: de ce îmi plac atât de mult discursurile TED? Ei bine, pentru că sunt ţinute de specialişti în diferite domenii ( de la tehnologie, până la entertainment şi design – de unde vine şi acronimul 😉 ), şi nu de oameni care sunt speakeri motivaţionali de meserie. Mă încântă felul în care fiecare reuşeşte să îşi construiască povestea – unii, cu umor, alţii, cu sensibilitate – şi abia aştept să urmăresc speech-urile de pe scena craioveană. Sunt extrem de curioasă! Presupun că şi voi… 🙂

 

tedx

Fotografie realizată de Ana Popa

 

De aceea, vă ofer o invitaţie la eveniment. 🙂 Astfel, veţi avea şansa de a vă îmbogăţi cu idei şi experienţe noi şi de a petrece câteva ore alături de alţi oameni curioşi, receptivi, gata să se lase inspiraţi.

Tot ceea ce trebuie să faceţi pentru a câştiga invitaţia este să îmi scrieţi, în comentarii, la acest articol, răspunsul la întrebarea:

 

Ce consideraţi că transformă un discurs oarecare într-unul cu adevărat memorabil?

Autorul celui mai creativ şi original răspuns va fi invitatul meu la evenimentul TEDx, aşa că, lăsaţi-vă ideile să zburde şi împărtăşiţi-le cu mine. 🙂 ( à propos, motto-ul organizaţiei TED este ideas worth spreading. )

Aveţi timp până pe 2 martie, la ora 17.00, urmând ca în seara aceleiaşi zile să anunţ şi câştigătorul.

Mai adaug doar că Paula Herlo, Sebastian Burduja, Maria Gheorghiu şi Leslie Hawke sunt numai câţiva dintre speakerii pe care îi vom cunoaşte pe 4 martie, la ora 10.00, la Ramada Plaza, aşa cum vă spuneam la început. 🙂 Mai multe detalii, aici.

Acestea fiind zise, nu pot decât să vă mai zic că…

 

„You never know if you never try…”

Succes şi idei vă urez,

Victoria

UPDATE: Pentru că am promis că voi alege cel mai creativ răspuns, câştigătorul se dovedeşte a fi Răzvan, pentru care elementul-cheie într-un discurs memorabil este – deloc clişeic – chiar ascultătorul acelui discurs. Felicitări, Răzvan! Am să te contactez pe e-mail. 🙂

 

 

 


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest1Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

19 thoughts on “How to Win a TEDx Invitation and Be My Guest

  1. In spatele fiecarui speech impresionant se afla o poveste.
    De multe ori auzi discursuri cu cuvinte mari, care de fapt nu au niciun pic de substrat, dar suna bine. Si cu ce ramai? Cu nimic. Dar atunci cand auzi o poveste, aceasta te marcheaza. Realizezi ca un om a facut asta, si la fel de bine ai putea sa o faci si tu. Te motiveaza, iti da curajul sa aspiri. Te inspira.

  2. După părerea mea, sunt două lucruri de importanță uriașă, când vine vorba de discursuri.

    Primul este baza pe care se construiește totul, anume ideea, tema acestuia. Astfel, pentru a fi cel puțin interesant e necesar să aibă o temă pe măsură. Nu poți construi un discurs memorabil pe un subiect care nu prezintă interesul publicului. Sau poate…?
    Aici intervine factorul decisiv, care este carisma persoanei care îl prezintă, de la modul în care e îmbrăcată până la mimică și la cele mai fine gesturi. Astfel îți poți da seama dacă cineva crede în ideea lui sau e doar un om care știe să prezinte „frumos” ceva anume, fără a crede însă în ce spune. Totuși, emoția transmisă de primul-om obișnuit, dar care își susține ideea cu tot sufletul-se observă ca fiind mult mai intensă decât a „speaker-ului de profesie”. Cred că așa se deosebesc cu adevărat discursurile însemnate, prin persoana care le rostește.

    Să te binedispuna, să te facă să gândești mai profund, să ofere o soluție, să schimbe mentalități, să ne ajute să evoluăm, sunt doar câteva din lucrurile pe care un discurs memorabil le poate face.

  3. Apropierea cu publicul. Cercetarea lui inainte de a scoate ceva pe gura, si poate, intelegerea privirilor. Descifrarea unui public face ca speaker-ul sa fie mai atent la felul in care isi abordeaza spectatorii, si chiar de discursul sau este despre razboi si arme, el sa fie imbracat in rochii de printese si flori proaspat culese.
    Este despre asu-ul din maneca pe care il ai, si despre cum ti-l joci.
    Odata, de la un speaker am primit o ciocolata pentru ca am spus ceva interesant.
    El a stiut sa imi scoata acel raspuns, sau eu i l-am oferit pentru ca a stiut sa imi puna intrebarea?
    You never know if you never see…

  4. Un discurs cred ca poate sa tina aproape oricine, mai bine sau mai rau :-). Adevaratele discursuri sunt prezentate de oameni care pun suflet, care se adreseaza fiecarui om din sala personal si tuturor in acelasi timp. Adevaratele discursuri sunt cele in care regasesti pasiune, sinceritate,speranta si umor, care ofera energie auditorului si de ce nu idei pe care sa le tina minte cu sufletul.

  5. De speaker depinde cat de bun este discursul, cat de captivata este audienta, dar daca vorbim despre un discurs memorabil sau nu, cred ca atentia se indreapta spre ascultator.
    Cu cat discursul se va mula mai mult pe experientele traite de ascultator, cu cat informatiile extrase din discurs vor avea o aplicabilitate mai mare in viata sa, cu atat mai mult discursul pentru el va fi unul memorabil. Cu siguranta la TEDx, vom gasi nu doar oameni care ne inspira, dar si discursuri memorabile.

  6. Eu cred ca un discurs memorabil este acela in care inima ta vibrează parca gata sa evadeze din cotidian, din bulă, din comoditate. Un discurs memorabil este cel care te face sa vezi viitorul, sa crezi ca el exista – mai bun și mai prosper! Cuvinte magice, transformatoare și modelatoare, cuvinte care ne oferă puterea sa spunem „Da!” alegerilor, sa spunem „Da!” schimbărilor, sa nu ne temem de necunoscut, sa nu ne temem de eșec… un discurs excepțional, venit din partea unui om deschis tie cu mintea si cu sufletul, îți oferă posibilitatea de a te afla in momentul 0, fără prejudecăți, fără frica, fără ura, fără foame și sete de lucruri ireale, incarcat doar de iubire pentru viața! Cred in oameni și cred ca avem cu toții responsabilitatea de a cauta cheia fericirii noastre oriunde… Dar oare as putea eu sa ma aflu in locul potrivit, la momentul potrivit? Acest răstimp in care raționalul suferă un al doilea BIG BANG?!

  7. Stiu eu, stiu eu 🙂 Sunt mare fan al discursurilor si am urmarit atatea pe Ted.com, ca m-am prins cum ne tin captivi smecherii aia :)) Sa incerc sa fac un calapod:

    Tine-l scurt, nu plictisi audienta. Cu discursuri scurte si de efect, de 10-15 minute, cu informatie interesanta si concentrata, ii vei tine atenti si angrenati. Cu unele de 45 de minute le vei trata insomniile.

    Foloseste umorul. Fa sala sa rada si macar cativa te vor tine minte. Daca nu, macar rasul unora ii va trezi si pe cei care au atipit, si tot mai castigi cativa auditori 🙂

    Nu folosi un discurs tehnic. Fa-l inteligibil pentru fiecare om din sala. Stephen Hawking zicea in introducerea celebrei sale carti „O scurta istorie a timpului” ca primise urmatorul avertisment (citez aproximativ): „fiecare formula/ecuatie pe care o vei introduce in carte iti va scadea vanzarile cu 10.000 (daca retin eu bine cifra) de unitati”. A ales sa scrie doar una, celebra E=mc2, care e deja mai mult decat o banala ecuatie, iar cartea lui a intrat in legenda. Pe calapodul asta trebuie conceput si un discurs.

    Adauga-i o componenta de „life story”, care ii va aduce o nuanta romantica, il va face „uman” si de tinut minte. Steve Jobs, in celebrul lui discurs de la Stanford din 2005, a inceput cu: „Today I want to tell you three stories from my life. That’s it. No big deal. Just three stories.”. Stim cu totii ce capodopera a iesit, ceea ce nu s-ar fi intamplat daca ar fi vorbit 30 de min despre cum a inventat el cu Steve „Alalalt” Mac-ul.

    Iar in final, daca esti in stare, vino cu o fraza puternica, de mare efect, care sa incheie „en fanfare”, apoteotic. Ceva in genul lui Reagan „Mister Gorbaciov, tear down this wall”, JFK „Ask not what your country can do for you, ask what can do for your country” sau Jobs himself „Stay hungry, stay foolish”.

    Victoria, daca iti vei construi viitoarele speech-uri folosind si modelul meu, sa nu uiti sa ma mentionezi cand vei cunoste faima :)) Alte idei putem dezbate pe 4 Martie 😉

      1. Multumesc Razvan, aprecierea ta inseamna cu atat mai mult pentru mine cu cat vine din partea unui frate de breasla (am vazut cu ce te ocupi la Pion Media). Felicitari pentru ceea ce realizezi acolo!

  8. Salut Victoria!
    Am citit blog-ul tău și sunt surprinsă de câte lucruri frumoase faci și cauzele în care te implici.
    Mi-aș dori să particip la evenimentul TEDx organizat în Craiova și prin urmare, răspund provocării tale.
    ”Ce consideraţi că transformă un discurs oarecare într-unul cu adevărat memorabil?”
    Ei bine, consider că fiecare speaker are propriul lui mod de a-și creiona discursul, de a-l face mai atractiv pentru public dar și de a trezi și a menține interesul prin firul narativ. Cu toate astea, ce mă atrage cel mai mult la un discurs, este interacțiunea pe care speaker-ul o are cu publicul, limbajul nonverbal- gestica, mimica dar și tonalitatea vocii și mișcarea șcenică, cât și implicarea afectivă de care vorbitorul dă dovadă. Discursul devine și mai interesant atunci când povestitorul declanșează râsul, confirmările scurte transpuse în expresii diverse cât și liniștea deplină provocată de suspans. Povestea poate fi interesantă sau mai puțin, în schimb atitudinea speaker-ului va face întotdeauna diferența între un discurs bun și un discurs ”condimentat” ca la carte.

  9. Atenția si receptivitatea interlocutorului. Cred ca, un discurs ramane memorabil daca tu ca si individ prezent „joci in pielea personajului principal, incercand sa iti depasesti propriile bariere! „

  10. Buna Victoria. M-ai facut curios, asa ca o sa raspund si eu.

    Parerea mea pe scurt: ca sa poti avea un discurs memorabil, trebuie sa ai curajul sa visezi. Daca ai un vis, vei invata cum sa iti stabilesti obiective. Vei gasi resursele de care ai nevoie pentru a depasi orice obstacol intalnit inainte sau in timpul discursului. Te vei pregati cu capul, dar o sa vorbesti cu inima.

  11. Un discurs ajunge să fie cu adevărat memorabil doar atunci când se investește îndeajuns de mult timp în repetarea acestuia.

    Desigur, este important ca discursul să conțină o poveste, interacțiune cu audiența și livrarea mesajului cu impact emoțional. Însă toate acestea sunt lipsite de valoare dacă lipsește, din procesul de dezvoltare al discursului, timpul investit în repetarea acestuia.

    Astfel, celelalte elemente care alcătuiesc, de fapt, structura discursului, vor face discursul să fie doar bun, poate chiar grozav, însă nu memorabil.

  12. Ce transformă un discurs orecare într-unul cu adevărat memorabil?Sau ce tranformă ideas worth spreading în ideas that managed to be spread? În mod normal, am fi tentați să procedăm la a ne duce cu gândul la diverse modalități de a structura un discurs promițător cantitativ, calitativ, de a aduce în atenție informații de interes pentru public,idei stimulatoare.
    Dar dacă mă gândesc dincolo de discursul lato sensu,o să-ți răspund că omul din fața noastră (cel care, atenție, poate să fie aparent un om oarecare) este cel care transforma discursul dintr-unul oarecare, într-unul memorabil. De ce spun asta? Probabil am observat cu toții că tindem să ascultăm o persoană care își face remarcată prezența cu toate că s-ar putea să conștientizăm apoi că nu a spus lucruri concrete, ca și când am asculta o melodie care ne binedispune fără să acordăm atenție versurilor. Putem face un exercițiu de imaginație în acest sens. Ne imaginăm o rețetă. Se ia un discurs bun. În primă fază, se adaugă o persoană anostă, cu un timbru al vocii șters, care nu utilizează mijloace de comunicare nonverbală, ca de pildă gesturi, mimică, privire îndreptată spre public. Deși la început publicul va asculta, adică degusta, pe parcursul discursului interesul acestuia va scădea, informația va fi trimisă, dar fără un feed-back. Refacem rețeta. Se ia același discurs bun, dar preparat cu totul diferit, de către un om sigur pe sine, deschis, care antrenează discursul, care utilizează intonație, care evidențiază aspectele importante,ba chiar dorește implicarea publicului sub forma dialogului(cu sare și piper). Este de la sine înțeles aici cine-i omul care acționează ingredientele(bucătarul), și cine-i cel care se lasă acționat de ingrediente. Mai mult,am mai putea adăuga la rețetă empatia. Când vine vorba de empatie, gusturile nu e discută, dar se împărtășesc. E important să știi ce așteptări are publicul de la tine , pentru a-l bucura. De cele mai multe ori, va vrea un om simplu, care să-l capteze vorbindu-i pe înțeles, citindu-i gândurile , care să-l uimească, să-l motiveze și să-l distreze în același timp. Un fel de a spune la final: Atât? Asta a fost tot? Mai vreau!
    Aș spune că un astfel de discurs nu va putea fi unanim considerat memorabil de către toți cei care îl ascultă, însă cu siguranță va fi memorabil pentru toți cei care îl înțeleg.(Deci scopul a fost atins)

  13. Un discurs oarecare poate fi ținut oricând și oricum.
    Însă, un discurs cu adevărat memorabil are nevoie de mai mult.
    În primul rând, o cuvântare de ținut minte are nevoie de timp pentru realizare. În acest timp, izbutești să îți alegi cele mai bune cuvinte, deoarece fiecare dintre spectatori are o gândire unică și pot înțelege ceva cu totul diferit unul față de altul. Astfel, prin timpul pe care îl acorzi creării unui bun discurs, acorzi și șanse mai mari înțelegerii lui de ceilalți.
    Un speech reușit înseamnă să acaparezi atenția publicului prin umor, punere în practică a ceea ce spui și prin multe alte modalități. Mai înseamnă să oferi ceva nou, să te interesezi despre tema abordată și să cauți ceva ce nu este prea bine cunoscut de tot publicul, asta fiind și o altă modalitate de a îi atrage atenția.
    Cu toate astea, esența unui speech remarcabil este să îl simți. Doar atunci când tu simți discursul, când pe tine te satisface, atunci fii sigur că și publicul e convins.
    Prin aceste caracteristici, din punctul meu de vedere, reușești să îți atingi țelul: să transmiți mesajul dorit celorlalți. Un discurs cu adevărat memorabil îi lasă pe spectatori cu întrebări la care reflectează apoi pentru a găsi răspunsurile, le provoacă o întreagă psihanaliză.

  14. Buna Vica …. uite ca scriu si eu 🤗
    (O mica clarificare pentru cititori : Va asigur ca nu voi fi favorizata…. Nici gand….Plecam cu sanse egale toti,nu? Mai ales ca pe Victoria nu o putem acuza de subiectivitate in „chestii profesionale”)
    „Discurs memorabil”….. Hmmm…. Oare are legatura cu frumoasa experienta deprinsa din debate?
    Am invatat, destul de tarziu zic eu, ce inseamna un discurs in adevaratul sens al cuvantului. Discursul nu reprezinta acea inlatuire de cuvinte si expresii care uneori au ,alteori nu ,legatura intre ele, printre care se strecoara pauzele date de lipsa ideilor/emotivitate sau de cate o lungire a unei vocale la sfarsit de cuvant doar,doar poate apare brusc o idee geniala care sa suplineasca impasul produs. Discursul e ,prin definitia lui, ceva mai mult de atat: un „melange” (fr. = amestec) de cursivitate,convingere, daruire,cunoastere, curiozitate, cuvinte potrivite la momentul potrivit si , mai ales, existenta unui „dar ” al comunicarii (acea deprindere a exprimarii libere in diferite circumstante: pe o vreme ploioasa intr-un mic adapost, in bataia soarelui sau intr-o sala uneori cu sute de ochi si urechi atintite spre tine gata sa remarce si cea mai mica greseala pentru ca da, publicul este cel mai drastic critic).
    Revenind, cand vorbesc de un discurs „oarecare” vorbesc de unul care indeplineste caracteristicile de mai sus destul de bine.Altfel, el nu este altceva decat o inlantuire de cuvinte fara noima citita deseori de pe o foaie (lucru care da dovada de neprofesionalism) pe care nu o pot numi „discurs”si care nu ajunge mai niciodata sa capteze cu adevarat atentia auditoriului.
    Cand spun „nu vreau sa uit” unui discurs?
    Daca disecam un discurs obiectiv(tehnic/argumentativ) ,stabilesc „memorabilitatea” lui in functie de cat de „convingatoare” este convingerea cu care vorbitorul isi prezinta creatia. Nefiind vorba de implicare afectiva, el nu se distinge cu mult de un discurs „oarecare”. Asa ca, daca vorbitorul reuseste sa ma pacaleasca transmintandu-mi pseudoemotii prin intermediul convingerilor, il cataloghez ca „un discurs memorabil” (fiind destul de greu de pacalit ce-i drept).
    Insa, cand este vorba de un discurs subiectiv, el devine memorabil atunci cand acele pseudoemotii se transforma in ceva real: nu in ceva palpabil, ci in alte sentimente care se cladesc in mine cu fiecare cuvant pe care il percep. Daca acea fiinta din fata mea prin care oxigenul se transforma in dioxid de carbon si invers, in definitiv o bucata de carne, se transforma in puntea dintre sentimentele lui si ale mele si incep sa il privesc prin prisma cuvintelor spuse, atunci ,cu siguranta, acel discurs va fi considerat „memorabil”. Si cum traim intr-o lume plina de frici ,exprimarea propriilor convingeri a devenit o raritatea in randul oamenilor, acestora fiindu-le teama de repercursiunile aduse de propriile cuvinte fiind constienti de puterea lor: un singur cuvant poate pune bazele unei cetati si tot unul singur o poate destrama. Asadar, unui astfel de discurs eu i-as spune „nu vreau sa uit” pentru ca nu vreau sa uit placerea cu care cel din fata mea vorbeste despre subiectele pe care le „simte” (uneori uitand sa se mai si opreasca din vorbit :))) ) si despre cum am reusit in timpul discursului sa uit ca cineva vorbeste in fata mea, „vazand” doar cuvintele lui.
    Donc, multumesc pentru timpul acordat citirii acestei polologhii Victoria si sper sa ne cedem si pe 4 martie 😊💁🏻

  15. Consider că pasiunea este cheia unui discurs memorabil. Un om îndrăgostit de profesia sa emană prin toți porii pasiune. Este stăpân pe sine, echilibrat și cunoscându-și bine rolul, acesta reușește să capteze atenția publicului. Prin discursul lui, el acceptă să își împartă pasiunea cu cei care îl ascultă. Un discurs memorabil este o împletire a simțurilor. La finalul său, pleci de acolo cu o mulțumire incredibilă, înțelegând că ești singurul responsabil pentru a trăi o viață fascinantă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *