Praf de România

Praf de România şi ce ne transmite Greenpeace

Bună tuturor!

Astăzi este Ziua Pământului şi nici că puteam găsi o dată mai potrivită pentru a vă povesti despre evenimentul la care am participat pe 8 aprilie, la Bucureşti. Ştiu că sunteţi curioşi. 🙂

Abia mă întorsesem de la festivalul One World Romania şi am primit un telefon de la Simona Rădoi, care mă invita la un eveniment marca Greenpeace, care avea să se desfăşoare câteva săptămâni mai târziu. Mi-a spus pe scurt despre ce era vorba, iar eu am reţinut câteva cuvinte cheie: praf, România, Greenpeace şi verde. Mai ales verde. :)) Mi-am zis că trebuie să ajung, pentru că, aşa cum poate nu v-am spus decât de vreo 12485673 de ori până acum, verde e culoarea mea preferată. 😀 Apoi am încercat să găsesc un motiv mai bun pentru care să mă implic, fiindcă, fie vorba între noi, ăsta mi se părea destul de superficial. :))

Şi l-am găsit: schimbarea. Nu degeaba vă spun eu: Stay strong & Change the world. 🙂 Ştiu, ştiu exact ce veţi spune: „nu vei reuşi să schimbi nimic umblând de colo până colo, plimbându-te pe la evenimente verzi şi povestindu-ne nouă chestia asta; natura tot va avea de suferit, pădurile vor fi tot tăiate, mediul înconjurător tot poluat va rămâne”. Dar mai ştiu şi altceva: nu-mi pasă deloc de atitudinea asta. Pentru că atunci când motivaţia mea a mers înspre schimbare, mă refeream în primul rând la una a mentalităţii. 🙂 Dar să le luăm pe rând…

 

Praf de România

Acum două săptămâni, atelierul HUBS din Pipera a găzduit lansarea… elementelor indispensabile din cadrul campaniei Praf de România, demarată de Greenpeace. Aceste elemente sunt, de fapt, nişte aparate menite să monitorizeze calitatea aerului, iar datele furnizate de ele vor fi vizibile pe site-ul Greenpeace în timp real. De reţinut e că dispozitivele au fost create în colaborare cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria. 🙂 Între timp, au fost denumite prafometre, iar mie mi se pare tare simpatică treaba asta: e ca o crustă de amuzament la exterior, care ascunde un miez de seriozitate în interior. 🙂

 

Praf de România

 

Praf de România

 

Praf de România

 

Praf de România

Partea cea mai interesantă abia acum urmează: n-am fost deloc pasivi la HUBS, pentru că noi am fost cei care au asamblat aceste dispozitive. A trebuit să montăm rezistoare, tranzistoare, diode şi alte chestii micuţe despre care am învăţat la fizică, dar pe care nu le văzusem niciodată în realitate. ( Cred că profesorul meu de fizică ar fi fost mândru dacă m-ar fi văzut… :)) Sau poate nu, fiindcă mai mult am povestit şi trăncănit decât să fac ceva productiv cu cele două mâini stângi pe care le am. :)) )

 

Praf de România

 

Praf de România

 

Nu ştiu cum s-a întâmplat – asta mi-a confirmat credinţa că nimic nu e, de fapt, întâmplător -, dar coechipierul meu, domnul Vasile Preda din Braşov, a fost pe aceeaşi lungime de undă cu mine şi am povestit câte-n lună şi-n stele – ceea ce mi-a dat impresia iluzia că eram şi eu utilă, în felul meu. :)) Pe această cale, ţin şi să îi mulţumesc că m-a ascultat şi m-a sfătuit şi că a lucrat cât pentru doi. 🙂

 

Praf de România

 

Praf de România

 

Noroc, totuşi, cu cei care au fost mai eficienţi şi mai pricepuţi decât mine, pentru că, datorită lor, toate cele 40 de dispozitive au fost asamblate în final şi, ulterior, distribuite în mai multe localităţi din ţară. 🙂 Nu ştiu ce ar fi lumea asta fără oamenii îndemânatici şi migăloşi.

 

Praf de România

 

Praf de România

 

Care e scopul campaniei Praf de România? Ei bine, acela de a trage un semnal de alarmă cu privire la calitatea aerului din România şi de a-i îndemna pe oficiali şi nu numai să dezvolte şi să implementeze măsuri şi planuri de acţiune în acest sens. Ştiu, sună pompos şi rigid, poate clişeic şi sec. Dar eu mai cred şi într-un alt scop, mai cred că Greenpeace are şi un alt mesaj: acela al schimbării mentalităţii – şi ulterior, a atitudinii şi a comportamentului – despre care vă vorbeam la început.

Înainte de a trece la acţiune, fiecare dintre noi se întreabă de ce să o facă – aşa cum şi eu m-am întrebat de ce aş merge la evenimentul la care mă invitase Simona. Oamenii au nevoie de un motor al activităţilor lor, care este motivaţia, astfel că, de ce-ul trebuie satisfăcut în permanenţă.

Poate nu vă pasă de viitorul Planetei, de viitoarele generaţii – de oameni, animale şi plante – sau de viitor, în general. În fond, îmi dau seama că e greu să-ţi pese de ceva ce, poate, nu vei cunoaşte niciodată, de ceva ce, poate, nu se va concretiza niciodată. Dar pun pariu că vă pasă de prezent ( căci dacă şi acesta vă lasă indiferenţi, nu pot decât să mă gândesc la „Străinul” lui Camus care tratează totul cu nepăsare, fiind conştient că moartea e inevitabilă şi negăsind un sens al vieţii… ). Şi dacă vă interesează câtuşi de puţin prezentul, schimbaţi-vă modul de a gândi! „Uşor de spus, greu de făcut”, veţi spune. Şi exact aşa şi este. Dar „greu” nu înseamnă „imposibil”. 🙂

Ştiţi, eu nu am fost mereu optimistă. Poate nici acum nu sunt aşa întotdeauna. Dar mi-am impus să fiu. M-am constrâns să zâmbesc în loc să mă încrunt şi mi-am propus să descopăr şi să extrag frumuseţea din orice. Chiar din orice. 🙂 Cred că de când am început acest proces al schimbării mele ca individ, am avut parte de tot felul de experienţe minunate şi am întâlnit oameni grozavi. Asta s-a întâmplat, pentru că aşa am ales să se întâmple.

Ceea ce vreau să vă spun este că, schimbându-vă modul de a gândi, vă veţi schimba, implicit, modul de a acţiona, pentru că acţionăm în conformitate cu gândurile noastre. Şi asta stă numai şi numai în putinţa voastră. Dacă vă gândiţi că toţi copacii pe care îi vedeţi zilnic pretutindeni sunt nişte suflete, nişte energii, iar, abuzând de deplasarea cu autoturismul, voi slăbiţi acele energii, veţi acţiona în consecinţă şi veţi renunţa la a merge atât de mult cu maşina. Imaginaţi-vă numai cât de dureros este când o persoană apropiată are parte de ceva total nefericit în viaţa ei. O parte din sufletul nostru se stinge. Aşa e şi cu arborii: părţi din „sufletele” lor se sting zilnic din cauza nefericirii pe care o producem noi, oamenii, cu gazele noastre de eşapament. Şi ăsta e doar un exemplu din zeci, poate sute, de cazuri care s-ar putea îmbunătăţi.

Mai avem un pas până la autodistrugere, ăsta e adevărul. Dacă se va întâmpla aşa, istoria Universului ne va ţine minte drept cea mai jalnică dintre speciile de fiinţe existente, căci, în timp ce toate celelalte se străduiesc să supravieţuiască, noi ne-o facem cu mâna noastră din cauza avidităţii de putere. Probabil omenirea n-a înţeles nici până acum că puterea nu ar trebui să însemne control…

La final, o scurtă istorioară: în 1970, un senator american pe nume Gaylord Nelson a fondat Ziua Pământului. Scopul? Voia să le îndrepte atenţia politicienilor asupra protecţiei mediului. În 2009, ONU a declarat că 22 aprilie va însemna oficial, în fiecare an, Ziua planetei Pământ. Cu doi ani înainte, în 2007, Greenpeace a venit şi în România. Nu oricum, ci cu pretenţia de a nu accepta fonduri de la guverne sau companii, ci numai de la persoane fizice. Mie îmi place enorm „pretenţia” lor, fiindcă asta ne arată un singur lucru: dacă e să fie o schimbare semnificativă, noi, oamenii de rând, vom fi cei care o vor produce. 🙂

Tot noi vom fi cei care vor rezolva necunoscuta viitorului, alegând să ne pese de prezent. Căci, aşa cum spune cineva foarte drag mie, „viitorul este o succesiune de alegeri”. 🙂 Poate de aceea am ales să mă implic în campania Praf de România. E un pas mic spre viitor, dar ştiu că sunt cu un pas înaintea celor care n-au făcut încă niciunul în direcţia asta până acum. Şi pentru că vreau ca toţi să ne îndreptăm înspre mai bine, puteţi semna aici petiţia campaniei, adresată Ministerului Mediului. 🙂

 

Praf de România

Fotografii realizate de Mihai Anghel / Greenpeace România la HUBS

Spuneţi-mi, alegeţi să vă pese? 🙂 Pentru că…

„You never know if you never try…”

Pe curând,

Victoria

 

 

 

 

 

 

 


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *