beatitudine cluj

Frumuseţea este un loc. În Cluj.

Dragii mei,

Voi ştiţi că eu scriu despre frumuseţe, sub toate formele ei. 🙂 Ei bine, am găsit recent în cartea pe care o citesc – scrisă de Aurora Liiceanu – un pasaj care mi-a dat de gândit: „Frumuseţea este o clipă, care trece ca o clipă”. Metafora mi se pare destul de logică şi sănătoasă; adică, frumuseţea poate fi adesea sclipirea cuiva sau a ceva într-un anumit moment şi chiar este legată de noţiunea timpului în general, fiindcă este efemeră. Dar cred că eu am găsit una eternă. Pentru mine, frumuseţea este un loc. În Cluj.

De fapt, cred că există frumuseţi şi frumuseţi. Şi cum totul e relativ, nimeni nu poate să ne spună ce ar trebui să considerăm frumos şi ce nu. Doar noi înşine putem stabili asta. Iar eu astăzi vă pot povesti doar despre ce mi s-a părut mie frumos. Voi veţi decide dacă alegeţi să-mi adoptaţi perspectiva. 😉

Nu mai fusesem în Cluj de ani buni, iar atunci când am fost, n-am văzut mare lucru. Aşa că, acum, la sfârşitul lunii iulie, când drumul m-a purtat în Cluj, am fost o fericită. 🙂 Ador deja oraşul ăsta şi aş reveni oricât de des! După cum ar spune Mátyás, amicul meu fotograf :D, Clujul a devenit oraşul meu preferat numărul 2. Cheers to that! :))

Comparativ cu Sibiul, faţă de Cluj nu am ( încă ) sentimentul de „acasă”, ci mai mult o senzaţie de… flirt, un joc de-a exploratul, ca atunci când cunoşti o persoană, te atrage şi te face să vrei să descoperi mai mult din ea. Sunt convinsă că am văzut destul de puţin din Cluj – dar ce am văzut a fost realmente memorabil! – iar ăsta nu e tocmai un lucru rău; e mai mult ca o promisiune că am să revin cât de curând acolo. 😉

Şi acum, permiteţi-mi să împărtăşesc cu voi locurile din Cluj care mi-au rămas în suflet…

 

frumuseţe cluj parcul central

 

Parcul Central… 🙂 Cu copacii lui impunători şi bătrâni… Locul perfect pentru un hamac şi o carte, nu? Chiar ar trebui să încerc asta data viitoare. Cred că va fi demenţial. 🙂

frumuseţea loc

 

Din Parcul Central se zăreşte, printre frunze…

 

printre frunze frumuseţea

 

Casino-ul, care este parte a brand-ului Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca.

 

casino cluj frumuseţea

 

Brand-ul pune laolaltă Casino-ul şi alte două obiective culturale din oraş, Bastionul Croitorilor şi Cinematograful Mărăşti ( pe care trebuie să le văd data viitoare; ai reţinut, Mátyás? :)) btw, să ştiţi că Mátyás a fost un ghid foarte priceput 😉 ).

 

casino frumuseţea loc

 

casino cluj

 

Mai departe… Am făcut cunoştinţă cu Podul Elisabeta, de care sunt prinse o sumedenie de lăcăţele, care aduc aminte de Paris şi de romantismul francez. Cică Podul Elisabeta ar fi podul îndrăgostiţilor din Cluj. Oare de ce nu mă miră? :))

 

pod cluj frumuseţe

 

Vă aduceţi aminte citatul pe care vi l-am spus la început, nu? Tind să nu cred în el aşa mult, deşi are la bază o bună analogie. Nu cred, deci, că frumuseţea este o clipă. Cred că frumuseţea este un loc, în Cluj. Iar acel loc este Cetăţuia. 🙂 ( de care m-am îndrăgostit iremediabil! Şi vă îndemn şi pe voi să faceţi asta :)) Nu veţi regreta! )

 

cetăţuie cluj frumuseţea

 

cetăţuie cluj frumuseţe loc

 

Cetăţuia e acel loc în care simţi că ai toată lumea la picioare, dar fără să devii infatuat. Simţi că toată lumea e sub tine şi în acelaşi timp, te simţi mic şi privilegiat că asişti la o asemenea privelişte, care răsare ca un spectacol. Totul se vede în miniatură de-acolo: maşinile par jucării, turnurile bisericilor par castele de nisip şi oamenii, abia vizibili, sunt ca nişte pioni simpatici care se perindă de colo până colo. 🙂 De la Cetăţuie chiar ai ocazia să admiri o privelişte care să îţi taie respiraţia. 😉

De fapt, dacă e să fiu sinceră, nu ştiu ce m-a fermecat aşa profund la acel loc, fiindcă am mai fost şi în alte locaţii similare – şi, poate, mai spectaculoase, cum ar fi San Marino. Însă niciunde altundeva nu am mai avut sentimentul ăsta de a fi şi mare, şi mică. :)) Mare, pentru că eram deasupra unuia dintre cele mai frumoase oraşe din România şi, totuşi, mică, pentru că eram sub nori. Btw, ştiaţi că în maghiară „Cetăţuie” se spune „Fellegvár”, care, în traducere liberă, ar însemna „cetatea din nori”? ( Danke, Mátyás, pentru lecţiile de maghiară! :)) )

Mă gândesc că poate m-a atras aşa de mult acel loc şi fiindcă am fost acolo şi seara. Era aşa întuneric, de parcă am fi stat pe o felie de noapte între două lumi luminoase ( oraşul, jos şi cerul înstelat, sus ). Era aşa întuneric şi linişte şi am reuşit şi eu să nu mă agit şi să nu vorbesc pentru două minute. Şi să ascult greierii. Superb. 🙂

 

beatitudine cluj

Fotografii realizate de Mátyás Jeno Iszlai în Cluj-Napoca

Sunt absolut sigură ( cel puţin, până când o să cunosc o nouă frumuseţe :)) ) că frumuseţea este un loc, în Cluj. Cetăţuia nici nu ar putea fi altceva decât frumuseţe. 🙂

Mulţumesc, Mátyás, pentru fotografii, pentru că ai făcut pe ghidul şi pentru discuţiile despre energie de la Cetăţuie de la 11.00 p.m. :)) Am să mă întorc, să fii pe fază! 😉 :))

Mulţumesc, Cluj, pentru că eşti aşa special! Pun pariu că nu peste mult timp, tu chiar vei deveni „acasă” pentru mine. 😀

Voi ce credeţi? Frumuseţea este o clipă sau un loc? Sau, poate, un om?

„You never know if you never try…”

Pe mai târziu,

Victoria-cea-îndrăgostită-de-Cetăţuie

 


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *