discriminarea pozitivă

Discriminarea pozitivă

Discriminarea pozitivă se bazează pe o eroare de raţionament care ţine de sfera epistemologiei ( ramura filozofiei care se ocupă de cunoaştere ).

Scurtă lămurire: discriminarea pozitivă ( affirmative action, în limba engleză ) are următorul sens, conform Stanford Encyclopedia of Philosophy: „Affirmative action means positive steps taken to increase the representation of women and minorities in areas of employment, education, and culture from which they have been historically excluded.” Traducând, aceasta cuprinde măsurile aplicate pentru a spori reprezentarea femeilor sau a minorităților în câmpul muncii, în zona academică sau în cea a culturii, de la care aceste grupuri au fost excluse în trecut. Mai departe, discriminarea pozitivă este de multe ori privită ca o politică justițiară, menită să îndrepte greşelile trecutului.

Cazuri concrete de discriminare pozitivă sunt, de pildă, cele ale locurilor rezervate anumitor minorităţi în sistemul universitar de educaţie sau cel al selecţiei ultime a judecătorilor la Curtea Supremă din Marea Britanie, în cadrul căreia departajarea între două aplicaţii/dosare echivalente ale unui candidat de sex masculin şi ale unuia de sex feminin se face pe baza politicii mai sus numite, alegându-se femeia în defavoarea bărbatului din cauza sexului ei, adică din cauză că… este femeie.

Acum, eroarea: discriminarea pozitivă are ca fundament un raţionament în care din premise DESCRIPTIVE ( care descriu faptele din realitate ) se trage o concluzie NORMATIVĂ ( care indică felul şi direcția în care ar trebui să se întâmple lucrurile ). Neregula se strecoară tocmai în trecerea, aparent atât de cursivă, de la fapte ( propoziția descriptivă ) la valori ( propoziția normativă ). De ce nu se poate trece de la unele la altele? Fiindcă omul cunoaşte diferit faptele şi valorile: pe primele prin simțuri, pe cele din urmă fie cu ajutorul raţiunii, fie cu ajutorul lui Dumnezeu, dar în orice caz, nu empiric ( pot eu auzi libertatea, vedea binele, gusta dreptatea sau atinge adevărul? ). Astfel, un raţionament de acest tip nu poate sta în picioare. Exemplu: „X este femeie, deci X ar trebui să fie judecător la Curtea Supremă a Marii Britanii”. Premisa „X este femeie” e descriptivă, ea prezintă un fapt la care avem acces prin simțuri. Concluzia „X ar trebui să fie judecător etc.” are încărcătură normativă, adică în ea stă camuflată o valoare. Dar oare ce valoare, din moment ce noi am avut în propoziția anterioară un fapt? Iată fisura raționamentului.

Acelaşi mod de argumentare era punctul de sprijin şi în „politicile trecutului”, conform cărora femeile, de exemplu, nu puteau avea diverse meserii sau drept de vot. Atunci era: „X e femeie, deci X NU trebuie să aibă cutare meserie/drept de vot”. Azi este: „X e femeie, deci X TREBUIE să aibă etc.”. Azi, în cazul dezvoltat de mine, bărbații sunt cei discriminați pe baza sexului lor, deci pe baza a ceva ce nu pot alege/controla. Aşa cum în trecut, femeile erau excluse de la mai multe poziţii în societate prin acelaşi principiu. E limpede, deci, cum o politică de discriminare pozitivă nu îndreaptă greşelile trecutului, fiindcă nu se poate îndrepta o eroare comițând una pe acelaşi schelet, dar în direcția opusă.

Corect ar fi ca în câmpul muncii şi în cel academic să se selecteze indivizii potrivit unor standarde obiective, de excelență, experiență, competență profesională, nu respectând criterii subiective, precum sexul, culoarea pielii, apartenența la o minoritate sau alta. Standardele obiective ar oferi egalitate de oportunitate, cele subiective nu pot conduce decât către egalitate de rezultate. Îmi veţi spune, poate, că diferența dintre cele două tipuri de egalitate este subtilă, dar sunt convinsă că e foarte sesizabilă şi clară pentru cei care fac un efort minim de înțelegere.

De câte ori vă va spune cineva că discriminarea pozitivă înseamnă emancipare, spuneți-i că e o falsă emancipare: mai demult respingeam accesul unor grupuri la anumite poziții şi roluri în societate, acum respingem accesul altor grupuri. Pe baza aceleiaşi erori de raționament.


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *