iul20142-1

Da, râdem!

 

     Iniţial, mă gândisem la un alt articol pentru astăzi, dar mi-am dat seama în ultimul moment că ar trebui să scriu despre un subiect în conformitate cu starea mea de spirit. Aşa că, am ales: FERICIRE PURĂ!
      Şi, după cum vă spuneam ieri, am dat un scroll la pozele din galeria foto din telefon şi am selectat câteva, în ordine cronologică ( pentru a-mi remarca eu însămi evoluţia, în materie de… orice :)) ).
      Ştiţi voi, mă refer la acele clipe de entuziasm profund, momente încărcate de o reală exuberanţă, zile în care simţim, pur şi simplu, că zburăm, că spintecăm cerul cu o forţă nevăzută de ochi, dar transcrisă de zâmbet… Ce „zâmbet”?! Râs, de-a binelea!
        Şiii… destul cu pălăvrăgeala! Vă las să mă analizaţi în momentele mele de ( tot ) râs(ul):
 Ok, aici nu râd, dar credeţi-mă: eram fericită, fiindcă eram în Berlin, capitala ţării pe care o iubesc la nebunie. Îmi e dor de tine, Berlin! Ah, da, şi ca să fixez un reper temporal: iulie, 2014.
August, acelaşi an, Craiova. Purtând adorabila rochie de la Bershka 😀 ( ştiu, se ridicase puţin prea sus! Greşeala mea… ) În ciuda aparenţelor, nu făceam cu mâna nimănui…
 Decembrie, 2014, Electroputere Parc = mall-ul din Craiova.
Şi cum se apropia Crăciunul, mi-am zis să iau cu asalt brioşele. Şi se pare că 2014 a fost „a Bershka love affair”, fiindcă acea „tight little skirt” ( vorba celebrei Taylor Swift ) şi cămaşa sunt de la acest brand.
 Iunie, 2015. Mai exact, 24 iunie 2015. Ce era cu această pură fericire? Tocmai terminasem cu exameneleeee! Ah, da, şi purtam ia mult căutată, despre care vă vorbeam cu câteva articole în urmă. See? A cute one! Bineînţeles, mâna mea dreaptă este neclară ca întotdeauna.
Ultima, dar nu cea din urmă… Iulie, 2015, Bucureşti. De fapt, acum câteva zile, înainte de memorabila cină senzorială. Da, ador turcoazul. E aşa misterios şi interesant, oscilând mereu între verde şi albastru. Cred că şi eu aş fi misterioasă şi interesantă, dacă aş oscila mereu între… fericire şi melancolie. Nu, staţi! Chiar o fac :))
      Şi acum, să vă aud! Când aţi fost invadaţi, ultima oară, de o senzaţie de bucurie nemărginită? Când aţi râs ultima oară? Da, ştiu, în fiecare zi. Da, râdem. Mereu. Şi nu e nimic greşit în asta.
      De ce mărturiseam la început că sunt pozitivă azi? Ei bine, pentru că manichiura şi pedichiura arată impecabil. La fel şi weekend-ul care se apropie şi care o să mă găsească pe plajă. Neah, nu la mare ( marea va trebui să mai aştepte după mine, cel puţin, până anul viitor ), ci la Dunăre!
„You never know if you never try…”
       Cu dragoste,
       Victoria-Gata-De-Împachetat 

Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *