cafeneaua verde

Cafeneaua Verde m-a cucerit. Previzibil, nu?

Salut tuturor!

Da, Cafeneaua Verde m-a cucerit. Şi nu doar pentru că e verde. 😀 Cred că aici stă, de fapt, esenţa, dar să o luăm cu începutul…

Aşa cum vă spuneam şi în ultimul articol, am vizitat Timişoara pe la mijlocul lunii iulie. Ceva ce îmi place foarte mult privitor la centrul oraşului este că din Piaţa Operei dai în Piaţa Libertăţii, apoi în Piaţa Unirii. 🙂 Sunt trei pieţe-simbol ale oraşului, dispuse una după alta, ca şi cum ai accesa mai multe nivele într-un joc.

Ei bine, „nivelul jocului de turist” numit Piaţa Libertăţii găzduieşte unul dintre cele mai cunoscute localuri din Timişoara, şi anume: Cafeneaua Verde, care, aşa cum mărturiseam mai sus, m-a cucerit.

 

cafeneaua verde

 

E un „acasă” mai formal: nu e rafinat, dar e elegant, nu e luxos, ci foarte ospitalier, e vintage, dar cu câteva accente moderne… surprinzătoare. 😀 Şi cred că autenticitatea este elementul care îi reprezintă cel mai bine pe cei de la Cafeneaua Verde. Cel puţin, a fost „acasă” pentru sufletul meu de Green Lady. :))

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

Am spus că nu mi-a furat inima doar pentru simplul motiv că este verde ( deşi ăsta e unul suficient de puternic pentru mine! :)) ), ci altceva m-a determinat să îndrăgesc acest loc. Iar acel altceva este nici mai mult, nici mai puţin decât identitatea de brand. Pare că am intrat în „chestiuni de specialitate”, dar doar pare, staţi liniştiţi. 🙂

La ce mă refer prin identitate de brand? Ei bine, mă refer la tot ceea ce compune brand-ul lor, la tot ceea ce alcătuieşte imaginea pe care Cafeneaua Verde o are în Timişoara. Şi am înţeles că este una destul de relevantă – tocmai din acest motiv.

Mai întâi este denumirea. Cafeneaua Verde. Este „cafenea”, în sensul în care nu este un simplu restaurant sau un simplu loc de luat masa. Este mai mult decât atât, este un loc care vine la pachet cu o experienţă, care spune o poveste după ce i-ai călcat pragul, dar şi după ce i-ai închis uşa la loc, fiindcă îţi rămâne întipărit în minte. Conceptul de cafenea este legat şi de atmosfera pe care un astfel de spaţiu o propune, iar aici simţi atmosfera liniştitoare, însă plină de seninătate, lumină şi prospeţime. Te face să visezi cu ochii deschişi şi încărcaţi de speranţă continuarea zilei. Pe lângă semnificaţie, denumirea se lasă uşor memorată şi nu neapărat pentru că este una facilă, cât pentru că se regăseşte peste tot: la intrare, pe covor, pe bar, pe meniuri. Şi à propos de bar, deoarece cafeneaua este poziţionată undeva pe colţ în Piaţa Libertăţii, au ales să scrie şi numele undeva, pe colţul barului. Iar asta nu poate arăta decât grija pentru detalii. 🙂

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

Şi tot de această grijă pentru detalii se leagă şi aspectul exterior al meniurilor, care, nu doar că pare unul obişnuit, dar se încadrează şi în stilul vintage care se regăseşte în cafenea. Însă după ce deschizi meniul, îţi dai seama că el nu este ceea ce pare a fi, ci ascunde în interiorul lui… o tabletă. 😀 Mi s-a părut o îmbinare destul de armonioasă între vechi şi nou, care a venit parcă de la sine, deloc forţată sau bruscă, numai surprinzătoare şi îmbucurătoare.

Tot marcă a identităţii lor de brand este această senzaţie pe care cafeneaua ţi-o dă, de pod din casa bunicilor, aranjat cu mult bun gust. Pentru că este verde, se cuvine ca plantele să ocupe şi ele un loc important în peisajul din care nu lipsesc nici… pernele, o maşină de scris sau o ladă cu cărţi.

 

cafeneaua verde

 

Fireşte că the Green Lady a aterizat şi ea în aşa-zisul pod din casa bunicilor, cunoscut şi drept pervazul spaţios şi verde din Cafeneaua Verde. 😀

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

cafeneaua verde

 

Dacă stau mai bine să mă gândesc, Cafeneaua Verde pare să fie la limita dintre o grădină care te îmbie la reverie şi acea încăpere misterioasă dintr-o casă veche, care te îndeamnă să faci noi descoperiri. Şi dacă am ajuns să pot contura atât de clar imaginea acestui bistro în mintea mea, înseamnă că identitatea lor ca brand este una demnă de a fi luată în seamă. 🙂

Dar până la urmă, localul care m-a cucerit este unul destinat în primul rând apetitului, nu răsfăţului ochiului. :)) Şi pot să vă mărturisesc că serviciile lor sunt ireproşabile şi la capitolul acesta şi, în special, la cel numit desert, fiindcă savoarea preparatelor a fost direct proporţională cu exteriorul apetisant şi cu mărimea porţiilor:

 

cafeneaua verde

 

Cred că brand-urile mai mici, locale reuşesc mai greu să îşi facă un nume (re)cunoscut. Pentru asta au nevoie să îşi identifice valorile, să vadă cine şi cum sunt cu adevărat cei din spatele brand-ului, fiindcă, nu de puţine ori, există un transfer de valori de la om la brand. Ceea ce am înţeles de la cei de la Cafeneaua Verde a fost exact asta: s-au cunoscut suficient de bine pe ei înşişi, încât să poată să-i creeze şi bistro-ului o identitate remarcabilă. Din marea de elemente au ales autenticitatea şi, după părerea mea, au făcut cea mai inspirată alegere din câte puteau face. Dacă toţi am opta pentru asta în vieţile noastre – adică pentru noi înşine şi pentru felul în care suntem cu adevărat – ar exista şansa să eliminăm o parte din problemele de „originalitate” şi „unicitate” pe care le întâmpinăm.

Cafeneaua Verde m-a cucerit şi nu doar pentru că este verde sau „altfel”, ci pentru că ştie cine e şi mizează pe asta. 🙂 Cu un substanţial câştig de cauză.

Dacă treceţi prin Timişoara, promiteţi-mi că vă opriţi pentru prânz ( mic dejun sau cină 😀 ) la Cafeneaua Verde. Sau poate doar pentru un desert şi nişte poze. 🙂

 

„You never know if you never try…”

Cu bine,

Victoria

 

 

 


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest1Tweet about this on Twitter0Share on Google+1

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *