schimb

Avantajul schimbului

Ce putem câștiga prin schimb, dar niciodată prin producția proprie?

 

Grecia, secolul VI î. Hr.

1. În ”Istoria filozofiei occidentale”, Bertrand Russell ne informează că filozofia și știința au început acolo și atunci, cu Thales care s-a născut în Milet, un oraș din Ionia care stabilise relații comerciale cu Egiptul.
2. În ”Societatea deschisă și dușmanii ei”, Karl Popper afirmă că ”cea mai mare revoluție a umanității” s-a desfășurat în locul și secolul numite mai sus. În concepția lui, aceasta a însemnat trecerea de la ”societatea închisă” ( cea în care indivizii nu deosebeau între mediul natural și cel social, crezând că și cel de-al doilea e format tot din fapte pentru care omul nu poartă nicio responsabilitate, precum cel dintâi ) la ”societatea deschisă” ( în care distincția dintre cele două medii e înțeleasă și asumată ). Această revoluție a avut ca fundament una ”spirituală”, după cum declară filozoful, mai precis, descoperirea spiritului critic și demararea discuțiilor de acest fel. Acesta s-ar putea numi debutul filozofiei și al științei.
”Dar cum a fost posibil?” veți întreba. Ar trebui să vă amintiți de cuvintele lui Russell la care am făcut trimitere mai sus. Dacă totuși nici acest pas nu vă este de folos, Popper dezvoltă pentru noi ideea în cauză: principalul factor care a dus la tranziția de la societatea închisă la cea deschisă a fost… comerțul. Practicând activități comerciale și luând, deci, contact cu alții, oamenii au observat diferențe între ei și ceilalți, în ceea ce privește regulile de comportament, modul de organizare, deci, mediul social. Întrebările care au urmat firesc acestei observații empirice și răspunsurile pe care s-au străduit să le găsească i-au condus spre descoperirea distincției dintre cele două tipuri de mediu și, ulterior, spre sesizarea valorilor sau a ”convențiilor”, cum le numeau grecii.
3. În ”Istoria artei”, Ernst Gombrich spune exact astfel: ”cea mai uimitoare revoluție din întreaga istorie a artei” este localizată pe aceleași meleaguri și, cu aproximație, în aceeași perioadă pe care le-am menționat la început. Artizanii greci au inovat stilul găsit pe tărâm egiptean și au adus apoi propriile contribuții la evoluția artei. Au înțeles că pot face schimbări în această sferă, izgonind tabu-urile din mentalitatea lor. ( una dintre noutăți, conform lui Gombrich, a fost perspectiva racursi în pictură, pe care egiptenii nu o folosiseră niciodată, ei imaginând picioarele, de exemplu, doar din profil; această perspectivă este cea pe care o putem identifica și în celebra lucrare a lui Andrea Mantegna, ”Hristos mort”, multe secole mai târziu ). Ceea ce s-a întâmplat în domeniul artelor pare a fi extensia asumării spiritului critic despre care vorbeam.

În final, mă întorc la rolul pe care l-a exercitat comerțul în toată povestea aceasta. Aici, el a însemnat schimbul de bunuri între indivizi ( greci și egipteni, de pildă ); în limbaj mai tehnic, este un transfer voluntar de drepturi de proprietate, dar nu intrăm în astfel de detalii. Ce a implicat, deci, acest schimb? Pe lângă creșterea bunăstării fiecăreia dintre cele două părți, ele au aprofundat și cunoașterea lumii din jur. ( Am văzut deja apariția ideilor celor două medii, natural și social. ) Ce putea implica această cunoaștere la rândul ei? Să găsim răspunsul prin apelare la un exemplu: dacă grecii aflau la omologii lor egipteni un mod de organizare a societății pe care îl evaluau ca fiind mai bun decât al lor, îl puteau apoi adopta; din contră, dacă al lor trecea drept mai eficient, decideau să-l păstreze. Se înțelege acum clar cum aprofundarea cunoașterii, datorată comerțului, putea avea implicații politice.

Din economie știm că schimburile comerciale reprezintă, în esență, o alternativă la producția proprie. Oamenii iau la schimb ceea ce ar fi mai scump dacă ar produce ei înșiși. Iată însă o caracteristică a schimbului care îi lipsește prin definiție producției: odată cu bunurile și serviciile, se pot schimba și idei, viziuni despre lume, astfel că ne-am putea considera de două ori mai câștigați.


Împărtăşeşte frumuseţea...
Share on Facebook0Pin on Pinterest0Tweet about this on Twitter0Share on Google+0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *